Direct la continut

Maternologia


Cezariana, un capriciu?

Atelier de maternologie III (15 si 16 mai 2010)

Rezumatul studiului asupa repercursiunilor nasterii prin cezariana sau aparitia unei metode discriminatorii de nastere

Am lucrat în trei grupe formate aproape în întregime din psihologi.

Primul grup:

Originea şi repercusiunile naşterii prin cezariană – un capriciu al mamei.

Cauze

Femeilor le este teamă să nu sufere, dar le este şi teamă de naşterea propriu-zisă, temându-se în acelaşi timp să nu moară (ambivalenţă).
Le este teamă că o naştere naturală (în majoritatea timpului cu anestezie peridurală!) le traumatizează bebeluşul.
Nu deţin informaţii concrete şi complete referitoare la procesul normal de naştere a bebeluşului şi la cel de a naşte.
Cezariana le permite să lase responsabilitatea pe umerii medicilor.
O anume rigiditate decizională le împinge să controleze data naşterii copilului lor, din necesitatea de a deţine controlul total.
Se încred în mituri funeste transmise din generaţie în generaţie: femei care mor în urma naşterii, bebeluşi care mor la naştere.
Obiceiurile de la ţară (superstiţiile?) povestite pe Internet.
Cred că bebeluşul este un cadou pe care îl oferă tatălui. Drept urmare, prin medicaţie, acesta devine un cadou curat.
Doresc să imite vedetele şi se lasă influenţate de prietene.

Consecinţe

Pierderea trăirii psihice şi fizice a naşterii. Impresia persistentă că i s-a furat momentul naşterii, că de fapt nu a adus un copil pe lume.
Dificultăţi în recunoaşterea copilului ca fiind al său.
Adaptarea bebeluşului se face mai greu.
Cezariana întârzie punerea bebeluşului la sân şi alăptarea acestuia.
Pot apărea complicaţii post-operatorii: embolii etc. …
Poate de asemenea apărea un sevraj forţat produs de complicaţii şi/sau de administrarea de medicamente.
Această operaţie poate lăsa o cicatrice destul de inestetică.
Cezariana tulbură desfăşurarea ciclului hormonal natural care favorizează stabilirea legăturii dintre mamă şi copil.
Pot apărea dificultăţi în îngrijirea copilului de către mamă (luarea acestuia în braţe) din cauza durerilor.
Preţul naşterii este mult mai ridicat. A naşte în acest mod devine o chestiune de prestigiu.

Cezariana de urgenţă.

Cauze

Medicina nu deţine suficiente informaţii.
Mama nu se îngrijeşte, fumează, bea, este zdruncinată frecvent în căruţă, munceşte până când naşte.
Fătul nu se află într-o poziţie corectă. Sarcina este gemelară. Bebeluşul are cordonul ombilical în jurul gâtului …
Dezvoltarea fătului este îngrijorătoare, se descoperă o suferinţă fetală.
Naşterea durează prea mult, colul nu se deschide.
Se descoperă malformaţii genetice.
Viitoarea mamă este bolnavă, există incompatibilităţi de Rh.
Naştere prea prematură …

Consecinţe

Sentimentul de vină nu este atât de puternic: » Trebuia, era o urgenţă. »
Copilul era în pericol, s-a înlăturat acest pericol, consecinţele sunt pozitive pe plan fizic.
Pentru următoarea naştere există riscuri, dacă este prea apropiată de prima.

Al doilea grup

Repercusiuni ale naşterii prin cezariană – un capriciu al copilului

Dacă viitoarea mamă a ales această opţiune din frică, nu îi poate oferi siguranţă copilului său. Bebeluşul îi cunoaşte decizia, a simţit-o în burtică, simte angoasa mamei sale.
Dacă a făcut-o din comoditate, înseamnă că se consideră o maşină care la termen îşi va găsi un specialist care să o debaraseze de acest copil. Copilul percepe atunci o anumită indiferenţă a mamei.
După treizeci şi şase de săptămâni, mama vrea să se debaraseze de copil.
Bebeluşul se adaptează cu greu, porneşte în viaţă cu tot acest bagaj emoţional traumatic al mamei.
Bebeluşul nu respiră bine.
Bebeluşul este adormit de anestezicele utilizate pentru efectuarea operaţiei şi suge cu dificultate.
Acest bebeluş nu este pregătit, nu este complet, îi lipseşte ceva.
Brutalitatea ieşirii din pântec este mai greu de suportat. Mai ales când travaliul nici nu a început.
Are bebeluşul nevoie de trecerea prin vagin pentru a se simţi complet ?
Nu riscă bebeluşul să fie o povară?

Cezariana de urgenţă

Copilul se adaptează aproape la fel de bine ca şi în cazul naşterii normale, dacă travaliul s-a declanşat înainte de începerea intervenţiei.

Al treilea grup:

Repercusiuni ale naşterii prin cezariană – un capriciu al tatălui

Puţini taţi participă la naştere.
Unii nici nu cer, iar cei care o fac sunt refuzaţi.
Cezariana este mai confortabilă pentru tată, îl fereşte de surprize. Nu îşi vede soţia suferind.
Deoarece vaginul nu s-a lărgit în urma trecerii bebeluşului, tatăl nu este afectat în ceea ce priveşte senzaţiile din timpul actului sexual.
Puţini taţi sunt de acord cu naşterea pe cale naturală.
Pentru tată, copilul reprezintă deseori un intrus, se întoarce în întregime către soţie.
Educaţia primită (vezi rezumatul atelierului 2) nu îi pregăteşte pentru a fi taţi.

Concluzii

Asistăm în lumea occidentală la apariţia unei metode de discriminare a naşterii.
Bebeluşul într-adevăr patrunde uneori prin efractie in pântecul pana atunci nelocuit al mamei sale, iar acest lucru nu este întotdeauna plăcut pentru mamă.
Naşterea o va transforma. În oarecare măsură, plăteşte preţul aducerii pe lume a acestui copil nu întotdeauna dorit.
În societăţile în care medicina este aproape în totalitate privată, Statele Unite de exemplu au o rată foarte ridicată a cezarienelor: două treimi din naşteri au loc prin cezariană.
Nu asistăm oare la dezumanizarea fiinţei umane în timp ce aceasta devine comercializată?
Prin cezariană se formează o breşă în viziunea pe care o avem despre Creator şi Creatură.